Evaluarea riscurilor SSM în contextul îmbătrânirii forței de muncă

  • 3.10.20193/10/19
  • 0

Pe măsură ce durata vieții profesionale se prelungește, lucrătorii în vârstă constituie o parte tot mai mare a forței de muncă. Conform datelor puse la dispoziție de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), vârsta medie de ieșire de pe piață muncii a crescut de la 59,9 ani în 2001 la 61,5 ani în 2010, iar tendința este în continuare ascendentă.

În timp ce înțelepciunea, gândirea strategică și experiența profesională sunt acumulate odată cu înaintarea în vârstă a lucrătorului, procesul de îmbătrânire conduce la deteriorarea capacităților fizice și senzoriale. Din acest motiv, modificările capacităților funcționale trebuie luate în considerare la evaluarea riscurilor SSM, iar mediul de lucru și volumul de muncă ale angajaților trebuie adaptate acestor schimbări.

Modificările capacității funcționale cauzate de înaintarea în vârstă nu sunt uniforme pentru toți angajații vârstnici, existând diferențe importante între lucrători cu aceeași vârstă sau de vârste apropiate. Printre cele mai importante riscuri care apar sunt volumul de muncă fizică intensă, lucrul în schimburi și mediul de lucru cu temperaturi ridicate/scăzute sau cu nivel ridicat de zgomot.

Evaluarea riscurilor SSM trebuie să ia în considerare fiecare lucrător în parte, analizând cerințele profesionale de la locul de muncă în raport cu starea de sănătate și capacitatea fizică și mentală a fiecărui lucrător în parte, nu prin emiterea de presupuneri și generalizând bazat exclusiv pe vârsta acestora.

Este recomandat ca fiecare loc de muncă să promoveze un stil de viață sănătos în timpul programului de lucru și să sprijine activitățile care împiedică deteriorarea fizică pentru a contribui la menținerea capacității de muncă a angajaților. Aceste măsuri la locul de muncă prezintă beneficii pentru toate categoriile de vârstă, nu numai pentru lucrătorii varstinici. Pe măsură ce capacitățile lucrătorilor se schimbă, trebuie luate în considerare măsuri de modificare a mediului de lucru pentru a compensa neajunsurile, precum: reconfigurarea sau rotația sarcinilor lucrătorilor, integrarea de pauze scurte mai frecvente în program, organizarea unei rotații mai rapide a schimburilor, îmbunătățirea iluminatului și a nivelului de zgomot, precum și proiectarea ergonomică adecvată a echipamentelor.

Conform unui sondaj de opinie efectuat de EU-OSHA în 2012, marea majoritate a lucrătorilor consideră că bunele practici în materie de sănătate și securitate în muncă sunt definitorii pentru prelungirea vieții profesionale.

This is a unique website which will require a more modern browser to work! Please upgrade today!