Protectia muncii in saloane de coafura
In sectorul destinat saloanelor de coafat din Europa sunt angajati mai mult de 1.000.000 de oameni care lucreaza in 400.000 de saloane, unde ajung aproximativ 350.000.000 de potentiali clienti. Saloanele de coafat si frizeriile impreuna cu saloanele de infrumusetare alcatuiesc sectorul serviciilor personale.
Saloane de coafura – informatii privind Securitatea si sanatatea in munca
Saloanele de coafat sunt, de obicei, de dimensiuni reduse si au, in medie, mai putin de 3 angajati. Este des intalnita situatia in care cel care a deschis salonul de coafat este si angajat pe post de frizer, neavand si alti angajati. Cifrele arata ca in sectorul mai sus mentionat, incidenta acestui fenomen este de 2 ori mai mare comparativ cu intreaga economie. In afara de aceasta crestere foarte mare a afacerilor mici conduse de patron/angajat, se mai poate observa si expansiunea afacerilor pe baza de francize. Aceste doua trenduri implica, in general, o descrestere a numarului de saloane care angajeaza intre 5 si 10 persoane.
Frizerii care isi intocmesc singuri actele pentru angajare pot lucra in salonul personal, amenajat in incinta casei lor sau pot inchiria un spatiu pentru a-l transforma in salon de coafat. Exista si posibilitatea ca ei sa se deplaseze la domiciliul clientului, sau la locul de munca al acestuia, la case de batrani, la show-uri de moda, nunti. Uneori pot inchiria scaunele sau camerele unor saloane detinute de alte persoane. Cei care inchiriaza scaune nu au contract de munca incheiat cu salonul, ci doar un contract pentru prestari de servicii.
Ultimele doua practici, coafatul mobil si inchirierea scaunului, sunt in plina expansiune in sectorul saloanelor de coafat. In unele tari din UE, coafezele si frizerii dispusi sa se deplaseze la locul dorit de client reprezinta aproximativ 23% din forta de munca a acestui sector. Nu exista informatii despre cei care inchiriaza doar scaunele. Este destul de des intalnit acest tip de prestare de servicii in unele tari membre UE, cum ar fi Anglia, spre deosebire de alte state unde fenomenul nu prea este dezvoltat.
Aceasta profesie are peste 80% de reprezentanti de sex feminin. Multe dintre ele lucreaza part-time si activeaza in acest sector perioade foarte scurte de timp. O alta caracteristica ar fi ca majoritatea hair-stilistilor sunt tineri. Aproximativ 80% din recruti au varsta sub 26 de ani si 56% sub 19 ani. In unele tari membre ale UE s-au inregistrat trenduri de dominanta a lucratorilor emigranti.
In general, exista diferentieri foarte mari in ceea ce priveste salariile, conditiile de munca si training-urile printre statele membre UE. Venitul anual castigat de hair-stilisti este unul destul de modest. Venitul lor este mai mic decat media nationala in cele mai multe tari. Se poate observa o rata ridicata a economiei ilegale in acest sector, fapt ce ii cauzeaza probleme substantiale, afectand de asemenea, si conditiile de munca.
Oamenii care lucreaza in acest sector nu au calificari superioare. In unele state membre ale UE se fac eforturi considerabile pentru a creste standardele training-urilor si cele ale recrutarii de personal pentru o astfel de meserie.
Imbunatatirea produselor care se pot folosi acasa, in particular vopseaua de par, are drept consecinte dorinta de imbunatatire a serviciilor oferite, dar si crearea de noi piete de nisa, cum ar fi sanatatea si tratamentele de infrumusetare. Dezvoltarea de saloane de coafat necesita respectarea celor mai inalte standarde ale calitatii, atat pentru clienti, cat si pentru angajati si, de asemenea, se fac eforturi pentru respectarea normelor de protectia muncii si grija fata de mediu. Aceste obligatii pot fi rezolvate cu usurinta accesand unul dintre abonamentele noastre.
Sursa foto: http://hairdressing.ac.uk/